Treceți la conținutul principal

2018: Plata defalcată a TVA

Despre plata defalcată a TVA am tot scris, nu e tocmai o noutate a acestui an. Este o ordonanță mai veche a cărei Lege de aprobare am tot aşteptat-o şi a fost publicată abia la finele anului.
Dacă sunteți plătitori de TVA vă rog să citiți cu mare atenție cele de mai jos.

Ce înseamnă TVA split (plata defalcată a TVA)?
Foarte pe scurt înseamnă asta: cine va fi obligat sau va opta să aplice acest sistem, va trebui ca pe lângă contul curent de la bancă să mai aibă un cont special doar pentru TVA cont în care va ajunge orice TVA de la încasările pe care le face și din care va putea achita doar TVA către stat ori TVA-ul din facturile emise de furnizorii săi

Cine aplică acest sistem?
Opțional poate să-l aplice orice plătitor de TVA.
Obligatoriu -  va fi obligat să aplice acest sistem:
1. plătitorul de TVA (firmă, PFA, II, indiferent de forma juridică) care la 31 decembrie 2017 are restanțe de TVA mai mari de 5.000 lei (10.000 lei dacă e contribuabil mijlociu) și nu achită integral suma TVA datorată până la 31 ianuarie 2018.
Exemplu: o firmă are la data de 31/12/2017 un sold TVA de plată către stat în valoare de 25.320 lei. Cum ultima scadență era 21 decembrie, suma respectivă este restantă în totalitate. Dacă până la 31/01/2018 nu se achită suma integral, atunci de la 01/03/2018 va fi obligat să aplice acest sistem.

2. De asemenea, dacă în cursul anului o firmă are restanțe mai mari de 5.000 lei (10.000 lei în cazul contribuabililor mijlocii) și nu achită integral TVA datorat într-un anumit termen (60 de zile de la scadenţă), ANAF îl va înscrie automat în acest sistem.

3. De asemenea firmele ce sunt sau intră în insolvență și sunt plătitoare de TVA vor aplica acest sistem fiind înscrise de ANAF în mod automat în sistemul plății defalcate.

Acest e-mail fiind un pic mai lung, în cazul în care nu îl citiţi pînă la capăt, vă anunțăm că în principiu nu intenționăm să colaborăm cu firme ce vor intra în acest sistem, sau dacă dintre clienţii actuali vor fi societăţi care vor intra în sistem va exista pe lângă tariful normal o suprataxă care, cel mai probabil, va atinge nivelul costurilor cu un angajat cu normă întreagă, pentru că e un sistem complicat care necesită evidență în timp real și presupune costuri logistice (personal, software, etc). De aceea vă rugăm să vă asiguraţi că nu aveţi restanțe la plata TVA (peste plafon) sau, dacă aveţi, să le achitaţi integral până la 31/01/2018.


Cum funcționează acest sistem?
A.     Din perspectiva firmei care aplică acest sistem
Primul pas va fi să notifice clienții că aplică acest sistem și să le comunice un cont de TVA.
Dacă nu notifică clienții, aceștia oricum vor fi obligați să verifice dacă firma aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA și dacă constată că aplică atunci clienții vor fi obligați să plătească TVA-ul facturilor achitate în contul de TVA , iar diferența în contul curent. Dacă firma nu-i comunică clientului un cont de TVA acesta poate vira TVA în contul deschis automat în trezoreria statului de către statul român.

Dacă firma încasează facturile numerar, nu prin bancă, atunci va fi obligată să calculeze ZILNIC, cât e TVA la încasările numerar, să calculeze ZILNIC cât e TVA din plățile pe care le face numerar și diferența zilnică, pozitivă, dintre acestea să o depună în contul de TVA în maxim 30 de zile de la data pentru care a calculat.

Dacă firma încasează facturile cu card sau cu bilet la ordin ori CEC, atunci are la dispoziție 30 de zile pentru a calcula cât e TVA la încasările cu card, bilet la ordin sau CEC și suma respectivă să o mute din contul curent în cel de TVA.

Dacă firma încasează cu ordin de plată facturi emise către instituții publice, la fel ca la încasările cu card de exemplu, să vireze în contul de TVA suma corespunzătoare încasării.

Să exemplificăm: firma A aplică sistemul de plată defalcată.
Clientul B are de plătit către firma A o factură în valoare totală de 1190 lei din care 1000 lei, fără TVA, 190 lei TVA. Acesta achită suma cu cardul.
Clientul C are de plătit către firma A o factură în valoare totală de 1428 lei din care 1200 lei, fără TVA, 228 lei TVA. Clientul vrea să achite numerar.
Clientul D are de plătit către firma A o factură în valoare totală de 2142 lei din care 1800 lei, fără TVA, 342 lei TVA. Clientul vrea să achite cu OP.

Suma plătită de B va intra integral în contul curent al firmei A fiind încasată de aceasta cu card. Dar în termen de 7 zile de la încasare (acesta fiind termenul maxim), firma A va trebui ca din suma încasată – adică din 1190 lei să calculeze cât reprezintă TVA – 190 lei în acest caz și să o vireze în contul special de TVA.
Pentru suma plătită de C cu numerar, la fel va proceda firma A. Va calcula cât e TVA din suma încasată – 228 lei în acest caz (TVA din suma de 1428 lei încasat numerar) și va scădea  din acesta TVA din chitanțele reprezentând plăți de facturi, dacă are așa ceva în ziua în care face încasarea, chitanțe primite de la furnizori în aceiași zi în care a emis el chitanța, iar diferența pozitivă dintre cele două sume de TVA o va duce la bancă și o va depune în contul special de TVA în maxim 30 de zile de la data încasării.

Ce va face clientul D? Înainte de a face plata, dacă nu a fost notificat de A că A aplică sistemul de plată defalcată a TVA îl va verifica prin internet pe siteul ANAF.
Odată ce determină că A aplică acest sistem, clientul D va trebui să determine cât e TVA din suma pe care el vrea să i-o vireze lui A. Acea sumă i-o va vira lui A în contul special de TVA, iar diferența în contul curent. Dar dacă A nu-i furnizează un cont special de TVA? Ei bine va trebui să vadă care e contul deschis, pentru A, de stat în Trezoreria statului și să vireze TVA în acel cont.
Dacă nu-i achită lui A suma TVA în contul special de TVA ci în contul curent:
  • Fie corectează singur situația virând suma TVA încă odată dar în contul special și-i cere lui A restituirea sumei virate eronat în contul curent. Pe exemplul nostru D virează suma de 2142 lei integral în contul curent al lui A. Își dă seama că nu a virat distinct TVA în contul special și vrea să repare eroarea – va vira pe lângă cei 2142 lei suma de 342 lei cât ar fi fost TVA în contul special de TVA al acestuia și va lua legătura cu A pentru ca acesta fie să considere 342 lei un avans fie să-i restituie din contul curent suma respectivă.
  • Fie ia legătura cu A și-l roagă pe acesta să vireze el din contul curent suma de 342 lei în contul său de TVA (deși A nu este obligat la asta – fiind în acest caz o chestiune pur opțională) și după ce virează să-i comunice o dovadă a faptului că suma de TVA datorată de D lui A a fost virată de acesta în contul său de TVA
  • Fie le plătiţi cu card, dacă au posibilitatea
  • Fie le plătiţi cu CEC sau bilet la ordin
  • Fie le plătiţi numerar
  • Dacă totuși nu le plătiţi cu nici una din variantele de mai sus, ci prin virament, atunci este necesar să vă asiguraţi că aveţi evidența clară a facturilor pe care le achitaţi acestora și că știţi/puteți calcula în orice moment cât e TVA din suma pe care urmează să o achitați pentru a o putea determina.
  • Dacă viraţi eronat suma datorată, integral în contul curent al furnizorului ce aplică sistemul, asiguraţi-vă că virează el TVA din acea sumă din contul său curent în contul său de TVA, altfel, greșala vă va costa şi pe dvs.

Dacă nu face una din cele două chestiuni în 7 zile, maxim 30, firma D va fi penalizată cu 0,06% pentru fiecare zi de întârziere în plata sumei respective în contul de TVA.
Să zicem că D nu corectează situația – nu mai virează cei 342 lei în contul special de TVA și A o face, dar nu în 7 zile de la momentul în care încasează ci în 50 de zile. Ei bine D va datora penalități de 342 lei x 50 zile  x 0,06%/zi = 10 lei. Și asta doar pentru această sumă.

La fel va fi penalizat A dacă nu depune în contul de TVA – diferența de TVA de la încasări/plăți numerar sau nu va vira în contul special de TVA în termenul de 30 de zile de la care avea obligația acesta.

Concluzii:
Evidența contabilă a lui A trebuie să fie condusă la zi. Chitanțele emise/primite trebuie să fie clare să indice clar ce facturi încasează sau ce facturi plătesc, altfel le va fi greu spre imposibil în a demonstra organelor fiscale că au calculat corect TVA la ele.
Extrasele de cont trebuie urmărite zilnic.
Numărul de ordine de plată întocmite de A se va dubla, ca atare și numărul operațiunilor contabile legate de încasări/plăți se va dubla.
Cahs flow pentru A va fi afectat în mod direct.
Riscul de a pierde clienți ce nu au probleme cu plata TVA este foarte mare.
Riscul de a fi penalizat dacă nu depune/virează TVA în contul separat de TVA sumele cuvenite este foarte mare.
Riscul de control este și mai mare dacă ignoră cu bună știință obligațiile acestea.


B.     Din perspectiva firmei care NU aplică acest sistem
Firmele care nu aplică acest sistem, vor fi obligate să verifice cu atenție înainte de a iniția orice plată cu virament dacă beneficiarii plăților lor aplică sau nu acest sistem. Dar nu doar beneficiarii ci și dacă nu cumva clienții lor aplică.

Dacă furnizorii lor NU aplică sistemul atunci nu se întâmplă nimic, plățile se fac normal ca până acum.

Dacă furnizorii lor aplică sistemul și se inițiază plată către aceștia prin virament atunci firma trebuie să le vireze distinct TVA. Dacă plățile se fac cu card, numerar sau substitute de numerar (CEC, bilet la ordin, tichete, BCF) atunci nu mai are importanță dacă aplică sau nu.

Dacă clienții lor aplică sistemul s-ar putea să aibă surpriza ca aceștia să le vireze distinct TVA în contul de TVA de la Trezorerie chiar dacă ei nu aplică sistemul.

Pe exemplul anterior în care B, C și D virau lui A:
Din perspectiva lui B – nu se întâmplă nimic pentru că-i plătește lui A cu card așa că nu are obligația de a-i vira separat TVA, A fiind cel obligat să vireze/depună TVA în contul său de TVA
Din perspectiva lui C – la fel nu se întâmplă nimic pentru că-i achită numerar și în acest caz tot A este cel obligat să vireze/depună TVA în contul său de TVA
Din perspectiva lui D însă lucrurile se complică pentru că face plata virament – și aici e obligat să calculeze înainte de a plăti cât e TVA din suma pe care o achită și să facă două ordine de plată – unul pentru TVA în contul special de TVA al lui A și unul pentru diferență în contul curent al lui A.
Lucrurile par simple dacă se plătesc facturi cu o singură cotă de TVA, dar dacă D plătește lui A facturi ce au și 19% și 9% TVA atunci calculul TVA se poate complica.

Concluzii:

Dacă nu aplicaţi acest sistem și veţi avea relații cu acest tip de firme, este de preferat:
Evidența contabilă se va complica și la dvs. dacă aveţi relații cu aceștia pentru că veţi avea 2 ordine de plată de făcut, ambele comisionate distinct.


Unde verificăm dacă o firmă aplică sau nu acest sistem?
Verificarea se face pe siteul ANAF, aici https://www.anaf.ro/RegPlataDefalcataTVA/
Veți introduce codul fiscal al firmei, codul de verificare afișat pe pagină și veți apăsa „Caută”.
Dacă firma aplică sau nu sistemul vă va fi afișat pe pagină în mod clar

Unde verificăm conturile de TVA deschise de ANAF la Trezoreria statului dacă furnizorul, ce aplică acest sistem, nu ne furnizează un cont de TVA?
La fel introduceţi  codul fiscal și codul de verificare și obțineţi contul IBNA și trezoreria la care e deschis contul.


Atenţie, la nivelul unei administrații fiscale toate firmele au același IBAN – departajarea se va face prin codul fiscal.


Sursa: sagasoftware.ro

Postări populare de pe acest blog

Salariul de bază minim brut, în 2018

În Monitorul Oficial nr. 950 din 29.11.2017, a fost publicată Hotărârea Guvernului României nr. 846 din 29 Noiembrie 2017 – pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.
Astfel, pentru salariul minim pe economie, costul total al angajatorului creşte cu 160 lei, de la 1.783 în prezent (718 contribuţii sociale şi impozit + 1.065 salariul net), la 1.943 în 2018 (781 contribuţii sociale şi impozit + 1.162 salariul net).

Contribuţii sociale 2018

Actualizare  - 23 martie 2018:

Modificările Codului Fiscal, cu privire la contribuţiile sociale plătibile începând cu anul 2018, despre care vi-am scris anterior (mai jos), care au generat nenumărate discuții, au fost oarecum clarificate prin OUG18/2018, publicată în în Monitorul Oficial nr. 260 din 23 martie 2018, această ordonanță modifică în mod consistent Codul Fiscal, pe zona impozitului pe venitul persoanelor fizice și a contribuțiilor sociale datorate de aceștia.
Cu privire la contribuţiile sociale plătibile începând cu anul 2018, principala modificare față de cele scrise de mine în  16.01.2018, este că încadrarea în plafonul începînd de la care acestea se datorează se va face în funcție de veniturile estimate a se realiza în anul curent și nu de cele realizate în anul precedent.
Noul sistem fiscal pentru persoanele fizice presupune:
a) Simplificarea obligaţiilor declarative, prin depunerea unei singure declaraţii.
b) Stabilirea impozitului de către contribuabil, prin autoimpunere.
c…